Credeați că s-a schimbat ceva după Caracal?

Am trecut prin Dârvari de nenumărate ori. Cu microbuzul, cu mașina sau pe jos. Un sat aproape izolat, undeva în mijlocul câmpului, de-a lungul unui singur drum de acces. Cu o școală doar cu 8 clase, frecventată de prea puțini copii. I s-a dus vestea de sat cu mulți hoți și cuțitari. Un fel de junglă pentru cine nu e de-al locului. Nici nu e de mirare că un criminal și-a găsit refugiul acolo, nederanjat de poliție, de procurori și lăsat liber ca pasărea cerului de către judecătorii pentru care noi am ieșit în stradă ca să le apărăm justiția.

Păi, bine măi judecătorii lui pește-prăjit, cum ați hotărât voi că un criminal ca ăla e bun de lăsat liber în societate? Cum ați stabilit că s-a reabilitat și că nu mai reprezintă un pericol? Ați lucrat cu cartea în mână și sunteți acoperiți, așa-i? Chiar e nevoie să vă reamintesc că pensiile alea nesimțile le luați nu doar ca să aplicați legea, ci și ca să faceți dreptate! Să faceți dreptate…

Măi, procurorilor, spartanilor! Măcar un control judiciar nu puteați să cereți și voi? Plus, a depus fata aia, minoră fiind, plângere, și-a retras-o amenințată de monstrul criminal în serie, dar voi nu ați dus ancheta mai departe? Că ce? Eh, tocmai din cauza asta sunt eu de acord cu secția aia specială de investigare a magistraților! Pentru că pe voi, dumnezeilor, nu vă judecă nimeni când greșiți și nenorociți vieți.

Mă, poliția sufletului, știi că ai un criminal în sat și tu nu îl verifici clipă de clipă? Individul mai era, chipurile, și în izolare la domiciliu deoarece venise din străinătate, dar l-ați lăsat să se plimbe prin sat cu cuțitul la brâu, liber ca prigoria?

***

Alexandra: Vă rog, stați cu mine la telefon că îmi este frică! Vă rog!
Polițist: Nu pot să stau în telefon domnișoară, că avem și alte apeluri, rămâneți acolo că vine echipajul de poliție, negreșit va veni, da? Două-trei minute, ce naiba.

Susțineți opiniile independente:

Vreți să aflați când scriu următorul articol? Aveți mai jos posibilitatea asta:

Email*