Cum să vorbești, mă, despre libertate când tu ai fost cenzor comunist?

You may also like...

7 Responses

  1. TmBlog says:

    Și ca să nu existe dubii de ce dau într-un bătrânel, fiți atenți aici:

    – Mihai Șora era în Franța în 1947, când au venit comuniștii la putere în Romania, și a venit de dragul lor în țara, singur-singurel, în 1948.
    – Mihai Șora a fost consilierul celui mai crunt și nenorocit activitist politic adus de ruși: kominternista Ana Pauker.
    – in anii ’50, cei mai crunți ani de teroare ideologică din istoria comunismului românesc, Mihai Șora era șef la Editura de Literatură. Adică șeful cenzorilor comuniști, exact când dacă scriai ceva puteai ajunge la pușcărie sau la Canal.
    – Mihai Șora a făcut parte din primul guvern al României de după revoluție, ala plin de pro-rusii lui Ion Iliescu și condus de Petre Roman, fiul lui Walter Roman, care fusese prieten bun cu Ana Pauker.

  2. Nicoleta says:

    ”Eu nu mai vreau să aud de domnul Mihai Șora! E de-a dreptul înfiorător că dânsului i se pare perfect normal să pozeze în disident și în exemplu de rezistență anticomunistă, într-o reclamă comercială, pe bani. Să tot vorbești despre libertate, așa-i?!

    E mai degrabă dezolant decât caraghios că sunt mulți cei care insistă că domnul Șora n-ar susține că a fost disident – ba chiar exact asta se pretează dumnealui să susțină când spune că dictatura comunistă i-a luat libertatea, fiindcă insinuează că el s-ar fi situat în marea masă a celor călcați în picioare și distruși, ceea ce reprezintă o minciună mizerabilă.

    În timp ce domnul Șora lucra la Ministerul de Externe condus de criminala Ana Pauker, cei mai români dintre români erau hăituiți, arestați, torturați și aruncați în lagăre și închisori, unde erau asasinați la scară industrială. Genocidarii ani ’50 au fost cei mai îngrozitori din istoria României fiindcă au rupt coloana vertebrală a acestui popor.

    Întreb și eu, din postura de victimă a celor vremuri abominabile, victimă care nu și-a permis niciodată să vorbească în numele altor victime sau a poporului român: cum a rezistat domnul Șora împotriva dictaturii comuniste genocidare? Ocupând o funcție politică în ministerul propagandistic al Anei Pauker, minister controlat 100% de oamenii Moscovei? Încasând o patalama considerabilă în vremurile în care țăranilor li se lua totul, când se instauraseră foamea, întunericul, frigul și spaima? Rezista din greu ducându-se în șort la muncă, așa cum a declarat într-un interviu, în timp ce floarea intelectualității, politicii și studențimii românești era torturată și asasinată?

    Unii ne zic că, vezi Doamne, Mihai Șora nu ar fi știut de toate acestea.

    Haideți să fim serioși și să spunem lucrurilor pe nume – poate că nu știa și nici nu bănuia amploarea genocidului și culmile acestuia, însă era imposibil să nu fi știut ce avea loc, fiindcă se efectuau sute de mii de arestări, oamenii dispăreau de pe stradă, din casele lor, rar mai găseai o familie care să nu aibă deținuți politic, care să nu-și plângă părinții sau copiii. Numeroase procese au fost mascarade publice, ostracizarea era omniprezentă, la fel ca Securitatea. Au știut toți și-au închis ochii, ăsta-i adevărul, iar domnul Șora a lucrat la Ministerul de Externe în perioada marilor valuri de arestări, a fost plătit de comuniști, le-a făcut propagandă și i-a susținut, i-a legitimat, prin activitatea dânsului, prin chiar fișa postului. Chiar credeți că suntem toți proști și orbi?

    Este profund imoral ca dânsul să vorbească acum despre libertate și rezistență în anii ’50. Ar fi de bun simț ca și susținătorii domniei sale să realizeze asta, fiindcă prestația dânsului în acea reclamă reprezintă o batjocură adusă memoriei martirilor și eroilor anticomuniști. Mă doare când văd această reclamă și consider că este monstruos că, în loc să fie retrasă, este rostogolită pe toate ecranele până la saturație.

    După ce a activat în Ministerul de Externe, Mihai Șora a fost șeful unor edituri – vă amintesc că dânsul a ocupat aceste funcții într-o perioadă în care comuniștii incendiau kilometri de cărți, în niște ani în care cenzura a fost mai teribilă ca niciodată. Ce rezistență, disidență este asta?!

    Mi-e scârbă de toate astea și mă bucur că am îmbătrânit. E dezolant să vezi prostiile pe care le spun unii și alții care folosesc dublă măsură și care văd idoli acolo unde nu-i cazul. Idoli care fac jocuri politice. Mai citiți istorie, copii. Mihai Șora stârnește lacrimi, suspine și extaz, iar Paul Goma – marele simbol al adevăratei rezistențe – nu are nici măcar cetățenie română. De ce? Fiindcă nu a acceptat niciodată compromisul și pentru că a avut întotdeauna curajul de a spune lucrurilor pe nume. Goma este un simbol viu al libertății și al demnității, iar noi alergăm după biografii inventate. E trist, e foarte trist ce se întâmplă”.

    Niculina Moica, fostă deținută politic

  3. Problema lui este si ca vrea sa mistifice adevarul. Nu vrea sa recunoasca. Daca si-ar asuma si si-ar cere scuze, nu stiam, am gresit, ar fi una. Dar el mistifica adevarul ceva de groaza. El in Franta a luptat cu fascistii, comunistii erau erau aia buni (desi din frontul anti-fascist faceau parte mai multi, socialisti, gaullisti). Iar in Romania a venit naiv, fara sa stie ce se intampla. Cand a aflat era prea tarziu. Prea tarziu, dar a profitat pe deplin de regim cat a putut. Ceausescu l-a marginalizat ulterior pt ca asa fac comunistii: ii dau la o parte pe predecesori pt ca, cel putin cativa ani, sa para populari. Toti cei ce avusesera legatura cu Ana Pauker si cu Dej fusesera marginalizati. Nu trimisi la canal, nu inchisi, doar marginalizati. Nu mai aveau puterea.

  4. Petru says:

    Citeste punctul de vedere al fiului sau cu date verificabile. Tom Sora este numele lui si ii gasesti postarea foarte usor, sunt sigur.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *