Pisica lui Dalai Lama

Deși noi, pisicile, ne petrecem cea mai mare parte a zilei moțăind comod, ne place ca oamenii noștri să ne țină ocupate. Nu într-un fel zgomotos sau sâcâitor – ci îndeajuns de active ca să ne distrăm în răstimpul acelor perioade în care alegem  să stăm treze. Altfel de ce crezi că majoritatea pisicilor au un loc de observație preferat – pe pervaz, pe verandă, stâlpul porții sau partea de sus a dulapului? Nu îți dai seama, dragă cititorule, că tu ești distracția noastră?

Am și eu doi motani acasă, ambii salvați de mici de la tomberoane și pe care îi iubesc necondiționat. Acum au crescut ditamai măgădanii și sunt stăpânii casei. Sunt niște escroci sentimentali și niște șantajiști emoționali de îți topesc sufletul cu privirea aia a lor cerșetoare de mâncare bună pisicească. Cei care  nu au pisici (sau animale de companie în general) nu au cum să înțeleagă ce personalitate au aceste făpturi, ce mândre sunt, de ce psihologie egocentrică sunt capabile, dar și cât calm pot să transmită cu torsul lor la relanti.

Cartea Pisica lui Dalai Lama am descoperit-o la Gaudeamus 2018 Timișoara. Am cumpărat-o și am făcut-o cadou fără să apuc să o citesc. Weekendul trecut am cumpărat-o din nou, de data asta din Cărturești, și am luat-o pentru Maria, dar acum nu am mai ratat ocazia și am citit-o eu primul. Am savurat povestea pisicuței furată de lângă mama ei de doi puștani răi și aruncată într-o baltă plină cu noroi după ce au constatat ca nu pot să o vândă din cauză că era prea mică, prea slabă și prea firavă. Din băltoaca aceea o salvează nimeni altul decât Dalai Lama și din acest moment începe seria de aventuri extraordinare ale acestei făpturi cu mustăți.

Viața oamenilor văzută prin ochii unei pisici. O idee fenomenală prin care David Michie reușește să ne deschidă inima. Un îndemn de a fi mai buni, de a ne depăși angoasele, ura, răutatea și de a prețui viața.

Dacă nu ajungeți la Cărturești, cartea Pisica lui Dalai Lama de David Michie e pe stoc în online și o recomand cu căldură.