Rupere de ritm

Alaltaieri la lucru, ieri liber de Mica Unire, azi iar la lucru. Nici nu m-am odihnit cum trebuie si nici randament nu am dat la lucru. E buna si ruperea asta de ritm la ceva. S-au dus pe pustiu toata concentrarea si tot sporul colectiv. Este la fel ca atunci cand am avut guvern corupt, dupa aceea guvern tehnocrat si ulterior iar guvern pus pe ciordeala. Ne-a aratat cel de sus cum este sa avem si noi, fraierii, pentru o perioada scurta de timp un guvern pe care sa-l intereseze tara si mersul ei, ca pe urma sa ne stergem pe bot de normalitate. Ne-am intors din nou la spagi, la directori de scoli si de spitale pusi politic si la toate legile de rahat care se voteaza acum prin parlament.

Maica-mea merge la medic tot o data la sase luni pentru reinnoirea unei retete. Plateste o masina din sat si merge asa, la vreo saptezeci de kilometri pana la primul oras, de la patru dimineata ca sa prinda bon de ordine la medicul specialist. De fiecare data intra la doctorita respectiva cu bonul intr-o mana si cu o punga (in care sunt o suta de lei, cafea, tigari si ciocolata) in cealalta mana. Singura data cand doctorita respectiva nu a dorit sa primeasca punga, ferindu-se de ea ca dracul de tamaie, a fost cand erau tehnocratii la gurvernare si trimisese Vlad Voiculescu corpul de control peste medici. Atunci, de frica, toti doctorii erau drepti si onesti, multumindu-se doar cu salariul. Nu a durat mult, lucrurile au revenit la normal si maica-mea la punga cu spaga pentru o nenorocita de semnatura, chiar daca e dreptul ei sa o obtina. Punga este pentru a nu fi nevoita sa vina de la saptezeci de kilometri si a doua zi, sau si a treia zi pentru ca doctorita ar gasi diferite motive sa nu fie la cabinet.
Cam asta-i Romania, oricat ne-am agita noi sa o facem mai buna.