Zilele de naștere corporatiste
Măi, mie îmi plac zilele de naștere corporatiste. Se strânge de la fiecare o sumă modică de bani, se pune într-un plic și i se dă sărbătoritului sau, după caz, i se cumpără un cadou simbolic de ea. Sărbătoritul aduce la rândul lui la birou ori prăjituri, ori pizza…ceva potol în general. Pauza de masă este atunci ocazia perfectă pentru discuții și pentru consolidarea relațiilor colegiale între oameni care se suportă reciproc de ani de zile.
Problema e că unii nu cred, dom’le, în aceste cutume corporatiste și nu participă la aceste ritualuri păgâne. Să ne înțelegem, respectivii nu participă doar când vine ziua lor, în rest, sunt prezenți la toate petrecerile ad-hoc, cotizând sau nu (uneori) cu suma modică. Da, stiu, e un fleac, dar mie tot nu îmi calcă bine niște pinioane și ceva nu mi se pare ok.
Nu mă deranjează lipsa cotizării, zău! Mă deranjează faptul că restul ramân cu plicul nedat, în timp ce sărbătoritul se ascunde, dispare înainte de pauză sau nu vine la lucru în ziua cu pricina. Recunosc, poate sunt și alte motive care duc la aceste situații, dar lipsa comunicării nu a generat niciodată lucruri bune. Mai puțină ranchiună zic că ar face minuni în relațiile interumane, iar eu nu aș mai scrie despre aceste adevărate probleme ale omului modern. Csf, ncsf!
Toate astea pleaca de la faptul ca oamenii sunt nefericiți pe unde muncesc
Poate si asta e unul dintre motive.
Si eu cred ca unul dintre motive este nemultumirea legata de locul de munca. Ziua mea e in curand si eu de-abia astept sa vina, chiar cu munca cu tot 😀
Eu sunt unul dintre aia care nu-si tin ziua la munca. Stii de ce? Pentru ca is genul timid, si pentru ca sincer, n-am nevoie de o coada de oameni care sa-mi zica “la multi ani” privind in gol. Nici de pupaturi pe obraz date in fuga n-am nevoie.
Pur si simplu asta-i dinamica, am prieteni buni, si in rest oameni cu care intimplator lucrez in acelasi birou. Pentru cunostintele intimplatoare nu ma apuc sa organizez chestii, iar prietenii stiu foarte bine sa nu faca mare tam-tam pentru marea realizare ca am supravietuit inca un an.
Asta ca sa nu intram in alte motivatii la fel de valide pe care le-am vazut, spre exemplu ca religia omului descurajeaza petrecerile. Prea mult conformism strica 😉